Stabilirea priorităților privind învățarea pe tot parcursul vieții în România

Crearea unui sistem de IPV eficient necesită timp și eforturi susținute din partea tuturor părților interesate. Prezentul document prezintă contribuții, constând dintr-o multitudine de măsuri menite să abordeze discontinuitățile ce împiedică creșterea relevanței ÎPV. Implementarea SNÎPV necesită ordonarea și prioritizarea atentă a măsurilor. Acest lucru presupune identificarea unei serii posibile de măsuri care trebuie implementate imediat, pentru a dezvolta catalizatorul ce stă la baza acestei strategii. Acest lucru trebuie realizat având în vedere obiectivele și măsurile propuse în alte strategii naționale care fie acoperă sectorul educației, fie au legătură cu acesta: Strategia pentru reducerea părăsirii timpurii a școlii, Cadrul strategic pentrucreșterea participării, calității și eficienței învățământului terțiar din România, Strategia educației și formării profesionale din România pentru perioada 2015-2020, Strategia pentru competitivitate, Strategia pentru ocuparea forței de muncă 2014-2020, Strategia națională în domeniul politicii de tineret pentru perioada 2015-2020 ș.a.

Această prioritizare necesită inițial informații privind costurile estimate, grupurile țintă și potențialii beneficiari pentru fiecare măsură. Cu aceste informații, se poate defini necesarul de realizat, cât de repede pot fi implementate măsurile și cât de mult utilizează acestea din bugetul disponibil.Strategia de Invățarea pe Tot Parcursul Vieții 2015-2020și prioritizarea măsurilor propuse reflectă principalele rezultate ale consultărilor publice realizate în România, așa cum se menționează în paragrafele următoare.

Consultări publice

Pe parcursul elaborării Strategieide Invățarea pe Tot Parcursul Vieții 2015-2020, au avut loc consultări publice de amploare. Aceste consultări au inclus participarea unor reprezentanți ai ministerelor de linie, ai furnizorilor de educație și formare, ai angajatorilor, precum și ai partenerilor sociali. De asemenea, afost realizată o consultare online, pe lângă discuțiile de grup, față în față, organizate în șase din cele opt regiuni de dezvoltare din România: Nord-Est (Neamț); Sud-Est (Constanța și Galați); Sud-Muntenia (Argeș și Dâmbovița); Vest (Timiș); Nord-Vest (Maramureș); și București-Ilfov.

În total, peste 530 de persoane din România au fost consultate la toate nivelurile, inclusiv întâlniri față în față cu 49 de persoane la nivel central și 103 la nivel regional și local. În plus, 386 de persoane au răspuns la un chestionar online. Consultările au condus la câteva concluziicheieși recomandări importante, care, împreună cu informațiile relevante cu privire la grupurilețintă și costurile estimate, pot ajuta la prioritizarea măsurilor incluse în această strategie.

Costuri estimate

Costurile totale pentru fiecare măsură au fost estimate pe baza informațiilorprivind disponibilitateaFondurilor Europene Structurale și de Investiții, a bugetului naționalși pe baza proiecțiilor privindbeneficiariiîn perioada 2015 -2020pentru participarea îndiferiteacțiuni. Deoarece măsurile propuse variazăîn funcție de activitățile și grupurile țintă,

acestea variază semnificativ și în privința costurilor estimate de implementare. Deexemplu, monitorizarea și evaluarea IPV este estimată la un cost de aproximativ 500.000€,în timp ce stimulentele financiare/ subvențiile și consilierea pentru șomerisunt estimate la un cost de peste230 milioane €. Aceste diferențe se explică prin faptul că activitățile de ME sunt în mare parte centralizate și ar putea fi incluse în activitățile curente ale MECȘ. Pe de altă parte, stimulentele financiare/subvențiileși consilierea sunt intervenții de amploare pe partea de susținere a activităților privind cererea IPV, care ar trebui să acopere necesități pentru șomeri și angajați.

Patru direcții specifice de acțiunecumulează aproximativ 75% din costul total al strategiei.Acestea includ: sprijinirea participării la programele europene de mobilitate; finanțarea pentru creșterea cererii IPV; sprijinirea șomerilor și persoanelor inactive, inclusiv prin stimulente financiare și consiliere; și consolidarea furnizării de formare profesională. Costurile ridicate pentru aceste direcții de acțiune se explică prin includerea mai multor activități menite să deservească un număr mare de beneficiari direcți.Costurile pentru fiecare măsură sunt prezentate în Tabelul 2 de mai jos.Conform scenariului moderat, costul implementăriiintegrale a strategiei este estimat la aproximativ 1,0795miliarde €, în perioada 2015-2020. Din valoarea totală necesară îndeplinirii țintelor acestei strategii se estimează alocări din următoarele surse:

  • 133,4 milioane EUR din bugetul național și local aferent autorităților publice centrale și locale (inclusiv contribuția obligatorie din buget aferentă fondurilor europene);
  • 599,7milioane EUR din cadrul Programului Operațional Capital Uman (POCU), Obiectivele tematice 8, 9 și Obiectivul tematic 10 „Investiții în educație, formare profesională și tehnică pentru competențe și IPV;
  • 300milioane EUR din programul de mobilități europene ERASMUS+;
  • 46,4 milioane EUR din Programul Operațional privind Capacitatea Administrativă și Programul Operațional Regional.

Grupuri țintă

Strategia vizează, în linii mari, două tipuri de grupuri țintă: beneficiariiprincipali ai ÎPV și organizațiile și agențiile de implementare,care sunt de așteptat să joace un rol important în creșterea oportunităților pentru ÎPV. Cu toate căstrategiaare în vedere întreaga populație, beneficiariiprincipali includ: persoane cu competențe nerecunoscute inclusiv persoane care muncesc în străinătate, personal al unităților de învățământ profesional și tehnic și al instituțiilor de învățământ superior, participanțiadulți înlPTC, personal din învățământ și formare profesională și studențidin învățământul superior care vor beneficia de programul Erasmus+, angajați cu nivel scăzut de calificare, grupuri dezavantajate sau subreprezentate (de exemplu, șomeri, persoane care au părăsit timpuriu școala,populația de etnie romă, angajați în vârstă, persoane cu dizabilități), elevidinșcolile postliceale, angajatori, furnizori de formare,personalul ANC și membrii Comitetelor sectoriale.Conform scenariului moderat, implementarea unei strategii pentru ÎPV este de așteptat să deservească aproximativ 1,6milioane de persoane, în perioada 2015-2020.Beneficiarii secundari – organizațiile și agențiile de implementare avute în vedere de această strategie – includ MECȘ, ANC, universități, unități de învățământ profesional și tehnic, Centre de evaluare și Centre comunitare de învățare permanentă.

Trebuie remarcat faptul că profilurile beneficiarilor principali avuți în vedere de această strategie variază considerabil în ceea ce privește barierele cu care se confruntă în privința participării la ÎPV. Astfel, strategia are în vedere în special grupurile dezavantajate, care tind să fie subreprezentate în ceea ce privește participarea la ÎPV.În general, aceste grupuri se confruntă cu bariere mai mari în calea învățării și a angajării din cauza lipsei de informare, a capacității limitate și a stimulentelor insuficiente. Cu toate acestea, chiar și în rândul grupurilor subreprezentate, barierele în calea participării și activitățile propuse pentru depășirea acestor bariere variază (de exemplu,șomajul pe termen scurt în București prin comparație cușomajul pe termen lung și persoanele cu dizabilități din zonele rurale).

Așa cum a fost menționat în Secțiunea I, sondajul regional al PNUD/Băncii Mondiale/COMprivind populația de etnie romă din 2011 a arătat că participarea femeilor de etnie non-romă la învățământul pentru adulți și ucenicie este de cinci ori mai mare decât în cazul femeilor de etnie romă. Pentru bărbații de etnie non-romă, participarea la aceste activități este de aproape trei ori mai mare decât pentru cei de etnie romă.Acesta este, în parte,consecința participării scăzute a romilor la învățământul formal. Doar1% dintre romii cu vârsta între 30-34 de ani au absolvit învățământul terțiar și aproximativ 6% din tinerii de etnie romă cu vârsta între 18-25 de ani sunt înscriși într-oformă de învățământ. Având în vedere participarea scăzută la educațieși obiectivul național și european de promovare a incluziunii romilor, populația de etnie romă constituie un grup țintă explicit al acestei strategii.

Prioritizare

Consultările publice ample realizateîn vederea pregătirii acestei SNÎPVau dus la o serie de constatări care sunt necesare pentru stabilirea priorităților pentru următorii ani. De exemplu, aceste consultări au evidențiat cultura slabă a IPV ca un obstacol major în calea participării în România, sugerând nevoia de a consolida încredereaîntre părțile interesate. Aceste consultări au evidențiat, de asemenea, o puternică opinie publică conform căreia IPV trebuie sprijinită prin stimulente financiaredestinate atât indivizilor, cât și firmelor. Tabelul de mai jos prezintă o listă preliminară cu direcții de acțiune prioritare care ar putea fi adoptate rapid de GR, potențial în primii doi ani de implementare a strategiei, pentrua aborda aceste aspecteși alte constatări menționate în acest document.

Priorități de acțiune

Tipuri de intervenție guvernamentală Direcții de acțiune
Coordonare îmbunătățirea Cadrului Național al Calificărilor și consolidarea coordonării între părțile interesate: extinderea rolurilor Comitetelor Sectoriale și crearea de organisme de coordonare la diferite niveluri ale guvernului, pentru a îmbunătăți înțelegerea comună-întrefirme, furnizori de formare și guvern- anaturii nevoilor de competențe și a barierelor în calea extinderii ÎPV și pentru a furniza informații care să permită selectarea măsurilor.
  Evaluarea nevoilor de competențeși dezvoltarea unui set de competențe mai cuprinzător: evaluarea cererii și ofertei de competențe cognitive, socio-emoționale și specifice postului și punerea la dispoziția publicului a rezultatelor acestor evaluări.
Reglementare Crearea unui sistem de asigurare a calității, monitorizare și evaluare pentru ÎPV: crearea capacității de ME a ÎPV, incluzând dezvoltarea de registre electronice de calificări, furnizori și beneficiari de formare.
Finanțare Consolidarea și asigurarea finanțării pentru încurajarea pieței de învățare pe tot parcursul vieții inclusiv prin îmbunătățirea serviciilor de consiliere:crearea

unui mecanism competitiv de acordare de stimulente financiare pentru furnizorii de formare și firmele care dezvoltă programe de formare inovatoare în parteneriat, precum și pentru consiliere.

  Sprijinirea șomerilor și persoanelor inactive, inclusiv prin acordarea de stimulente financiare și consiliere Sprijinirea șomerilor și persoanelor inactive, inclusiv prin stimulente financiare și consiliere;extinderea cererii de servicii de ÎPV prin utilizarea consilierii intensive combinată cu stimulente financiare pentru șomeri și persoane inactive.

 

Monitorizare și evaluare

Demersurile pentru a începe implementarea SNÎPV în România depind de existența unui mecanism de monitorizare, care este un elementcheie al Învățării pe Tot Parcursul Vieții. Acest mecanism de monitorizare reprezintă un punct de pornire pentru un proces decizional bazat pedate concrete, care este în sine un aspect esențial în susținerea succesului Strategiei Naționale pentru ÎPV. Mai exact, mecanismul implică procese de monitorizare a implementăriiși a rezultatelor aferente Strategiei. Pentru implementarea strategiei vor fi elaborate planuri anuale de acțiune subsecvente Planului de Acțiune 2015-2020.

Furnizarea eficientă de ÎPV necesită implementarea unei monitorizări și evaluări continue, precum și mecanisme de evaluare a nevoilor de competențe și a posibilelor neconcordanțe. Rezultatele acestei monitorizări trebuie să reprezinte un ghid pentru adaptarea programelor de învățare. Trebuie să existe o responsabilitate clară de monitorizare în ceea ce privește strategia, pilonii, direcțiile de acțiune și măsurile specifice.

Monitorizarea implementării direcțiilor de acțiune prevăzute în strategie va fi realizată printr-un Mecanism de Monitorizare a Învățării pe Tot Parcursul Vieții în România, care cuprinde o metodologie și un set de indicatori pentru monitorizarea programelor ÎPV. Prin Metodologie se propune înființarea unui organism de cercetare care să administreze și să analizeze informațiile și să ofere consultanță strategică astfel încât toate părțile interesate să ia decizii bazate pe date concrete. Acesta va desfășura analize de nevoi, studii de monitorizare a inserției pe piața muncii, activități de ME și alte inițiative de cercetare. Mecanismul prevede, de asemenea, dezvoltarea unui sistem informatic de management pentru a gestiona datele referitoare la implementarea strategiei.

Mecanismul de monitorizare presupune colectarea periodică a datelor cu privire la implementarea măsurilor propuse în SNÎPVși realizarea unor evaluări care vor avea în vedere efectele și aspectele calitative ale implementării strategiei și ale rezultatelor acesteia. Strategia propune măsuri menite să consolideze monitorizarea și evaluarea ÎPV pe termen mediu șilung. Aceste măsuri vor permite monitorizarea rezultatelor finale care decurg din implementarea strategiei, precum învățarea și impactul asupra rezultatelor socio-economice.

Conceptul de învățare pe tot parcursul vieții

Există o serie de factori care contribuie la creșterea importanței învățării pe tot parcursul vieții în secolul al XXI-lea în întreaga Uniune Europeană, dar și în afara acesteia. Aceștia includ, din punct de vedere economic, o competiție globală în creștere, o cerere mai mare de forță de muncă mai bine calificată și schimbări tehnologice rapide. Din punct de vedere social, factorii includ necesitatea integrării sociale reînnoite constant și capacitatea de a participa la o societate democratică. Acești factori operează în contextul modificării profilurilor demografice și a mobilității transfrontaliere crescute. România, asemenea altor state membre ale Uniunii Europene, se confruntă simultan cu aceste provocări, ceea ce necesită o extindere strategică a învățării pe tot parcursul vieții.

În anii 1960 și 1970, conceptul de învățare pe tot parcursul vieții era asociat cu accesul la educație pentru toată populația, fără discriminări, pe tot parcursul vieții. Acesta este urmarea perspectivei conform căreia educația, în întregimea ei, ar putea sau ar trebui să nu fie limitată la perioada inițială a vieții, adică la tinerețe. Oamenii trebuie să își reîmprospăteze cunoștințele, aptitudinile și competențele, ca persoane, cetățeni și angajați. O influență specială în etapele inițiale de dezvoltare a conceptului au avut-o raportul Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO), Learning to Be (A învăța să fii) (raportul Faure, 1972) și raportul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), Recurrent Education: A Strategy for Lifelong learning(Educația recurentă: o strategie de învățarea pe tot parcursul vieții) (1973). Aspectele subliniate în aceste rapoarte variază, reflectând diferite orientări ale acestor organisme – UNESCO fiind preocupat de aspectele culturale, iar OCDE de cele economice și de piața muncii – dar raționamentul general era similar.

De-a lungul timpului, ideea de bază a ÎPV a rămas în mare parte aceeași. Cu toate acestea, tendințele economice și sociale au declanșat o transformare a modului în care conceptul de ÎPV a fost înțeles în întreaga Europă. În special, s-au modificat modelele de ocupare a forței de muncă, de exemplu, niveluri de creștere rapidă ale activității economice a femeilor și creșterea industriilor de servicii în detrimentul celor de producție. Inovarea tehnologică are un efect dublu: pe de o parte, a modificat masiv natura și conținutul activității multor persoane,pe de altă parte, a introdus, în special în ultimul deceniu, modificări semnificative în modul în care persoanele de toate vârstele au acces la informații și le utilizează. În multe țări, populațiile au devenit semnificativ mai eterogene prin migrare și mobilitate. Au apărut probleme mai vaste legate de mediu și schimbările sociale, care au reprezentat noi provocări pentru înțelegerea socială și pentru procesele democratice.

ÎPV a devenit cu adevărat un concept de politică publică solid. Raționamentul inițial a rămas valabil și a căpătat consistență de-a lungul timpului. Sistemul de educație formală s-a extins mult, în special în cazul sectorului terțiar, astfel că din ce în ce mai mulți tineri alocă o perioadă mai mare de timp educației inițiale, în școală sau universitate. Investiția publică și privată în educația inițială a crescut mult în ultimele două decenii. A existat o creștere a educației și formării adulților în multe țări, cu toate că aceste tendințe sunt greu de cuantificat exact la scară largă, în special de la o țară la alta. În general, echilibrul între educația pentru tineri și cea pentru adulți nu demonstrează nicio trecere abruptă către învățarea pe tot parcursul vieții ca perspectivă strategică.

Conceptul UE de IPV acoperă toată activitatea de învățare desfășurată pe parcursul vieții. Acesta este îndreptat spre îmbunătățirea cunoștințelor, abilităților și competențelor din motive personale, sociale și profesionale și are un obiectiv social dublu: inserție profesională și incluziune socială. IPV este văzută ca un proces continuu care necesită o educație timpurie solidă și o educație și formare inițiale de calitate, ca bază pentru întreaga educație ulterioară a adulților. Cu toate că educația și formarea post-inițiale au nevoie de mai multă atenție, nu este suficientă concentrarea numai la acest nivel, dacă se dorește ca participarea la IPV să fie îmbunătățită eficient. Sistemele de IPV ar trebui să le furnizeze oamenilor oportunități de învățare flexibile pe toată durata vieții, combinând învățarea în context formal cu abilitățile și competențele dobândite la locul de muncă și oportunitățile mai vaste de învățare pe toată durata vieții și în diferite contexte. La nivelul UE, implementarea inițiativelor de IPV este măsurată prin participarea adulților (cu vârste între 25 și 64 de ani) la învățarea pe tot parcursul vieții.

IPV în cel mai larg sens include, prin urmare, toate formele de învățare: educația formală, educația non-formală și educația informală. Acesta este conceptul de IPV folosit în această strategie- noțiuneade învățare oriunde și oricum; noțiunea de învățare permanentă, care presupune o atitudine favorabilă față de învățare.

Educația formală este furnizată în sistemul de învățământ care include școli și universități și alte instituții de educație formală care acoperă, în mod normal, procesul de învățământ formal continuu pentru copii și tineri, în general începând de la vârsta de trei/șase ani și continuând până la 20 sau 25 de ani. Acesta include educația timpurie, clasa pregătitoare (un an), ciclul primar (patru ani), gimnazial (patru ani), liceal (patru/cinci ani) și educația terțiară.

Educația non-formală este definită ca fiind orice fel de activitate educațională intenționată, organizată și susținută, care nu corespunde definiției educației formale și care, în general, nu conduce la atingerea unui anumit nivel de educație. Ea este furnizată, de obicei, în afara unităților/instituțiilor publice de învățământ, însă este structurată pe obiective educaționale, timp de studiu sau sprijin pentru învățare și se adresează persoanelor de toate vârstele. Poate fi furnizată de angajatori, instituții de învățământ private, ONG-uri și alte organizații. In funcție de contextul specific al fiecărei țări, educația non-formală poate cuprinde activități care să asigure alfabetizarea adulților, educația de bază pentru copiii aflați în afara sistemului de educație, aptitudini de viață, competențe profesionale și cultura generală. Definițiile utilizate în Ancheta UE privind educația adulților includ cursuri, seminarii și ateliere de lucru din afara sistemului de educație formală (inclusiv educația non-formală la distanță), lecții private, conferințe sau cursuri de formare profesională sub îndrumare, toate fiind fie legate de locul de muncă sau fără legătură cu acesta.

Învățarea informală rezultă din activitățile zilnice legate de muncă, familie sau petrecerea timpului liber. Aceasta nu este structurată (pe obiective de învățare, timp de studiu și sprijin pentru învățare) și, de obicei, nu se finalizează cu certificare. Învățarea informală poate fi intenționată sau neintenționată. Învățarea informală include autoeducarea, în cadrul căreia persoana nu își testează cunoștințele acumulate,nu este coordonată instituțional și, de obicei, nu este sistematică.

In România, IPV este un drept garantat prin lege. Conceptul de IPV prevăzut de Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare include diversele forme de învățare menționate mai sus și este avută în vedere la întocmirea prezentei strategii.

Acest concept vast face ca politicile privind coordonarea și coerența să se confrunte cu mari provocări, deoarece depășește granițele sectoriale și administrative. IPV include ministerele Educației și Cercetării Științifice, al Finanțelor Publice, al Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Ministerul Fondurilor Europene și altele, pe lângă angajatori, partenerii sociali și organizațiile societății civile, la nivel național și local. IPV oferă beneficii organizațiilor și indivizilor. Elaborarea prezentei strategii a generat o dezbatere complexă privind responsabilitățile pentru IPV și finanțarea acesteia.

 

Direcții de acțiune propuse și constrângerile abordate

Direcțiile de acțiune propuse pentru fiecare pilon strategic sunt grupate după intervențiile guvernamentale de coordonare, finanțare și reglementare ale activităților părților interesate pentru extinderea IPV. Figurile de mai jos arată aceste direcții de acțiune și constrângerile pe care le soluționează.

Plan de Acțiune 2015 -2020 pentru implementarea Strategiei Naționale de Învățare pe Tot Parcursul Vieții

MĂSURA   Perioada de imple­mentare Surs >e de finanțare*   Indicatori  
Instituții responsabile POCU Alte surse (POCA, POR, ERASMUS+, Bugete naționale/ locale, Surse private)    
Direcția de acțiune 1. Recunoașterea învățării anterioare, inclusiv a competențelor obținute în străinătate
1.1. Sprijinirea unui număr estimativ de 210 Centre de evaluare și furnizarea de asistență tehnică ANC pentru extinderea mecanismului de recunoaștere, validare și certificare a învățării anterioare (3 etape: proiectare, testare și implementare) MECȘ, ANC, autorități

locale

ANC

Din 2016 POCU -AP 6, OT 10 * POCA – OT 11 Bugete naționale/ locale, surse private Numărul de centre de evaluare acreditate

Mecanismul pentru recunoașterea, validarea și certificarea învățării anterioare funcțional

Numărul de campanii/ acțiuni de informare

Numărul de participanți la programele de ÎPV cu competențe certificate

1.2. Implementarea de campanii/acțiuni pentru promovare și informare și crearea unui departament în cadrul centrului de informare al ANC pentru a încuraja revenirea în țarăa persoanelor ce au dobândit competențe în străinătate și au nevoie de acreditare națională ANC Din 2015 AP 6, OT 10 POCA – OT 11 Bugete naționale/ locale
1.3. Sprijinirea participăriia 151.200 de persoane înactivități de consiliere, evaluare și/sau validarea competențelor acestora MECȘ, MMFPSPV, centre de evaluare Din 2016 AP 3, OT 8 Bugete naționale/ locale, surse private
1.4. Furnizarea de formare pentru 36.540 de persoane în vederea dezvoltării de competențe antreprenoriale ANC, CCIP, autorități locale, furnizori de formare Din 2016 AP 3 – OT10 Bugete naționale/ locale
Direcția de acțiune 2. Implicarea unităților de învățământ profesional și tehnic si a instit uțiilor de învățământ superior în IPV  
2.1. Asigurarea sprijinului a 7.800 profesori care participă la formare privind educația pentru adulți MECȘ, inspectorate școlare și instituții de învățământ superior Din 2017 AP 6, OT 10 Bugete naționale/ locale Numărul de profesori și membri din conducerea universităților și unităților de învățământ profesional și tehnic formate
2.2 Formarea a 596 de cadre de conducere din școli și universități în vederea asigurării unei bune gestiuni a MECȘ și instituții de învățământ superior Din 2017 AP 6, OT 10 Bugete naționale/ locale

 

MĂSURA   Perioada de imple­mentare Surs >e de finanțare*   Indicatori  
Instituții responsabile POCU Alte surse (POCA, POR, ERASMUS+, Bugete naționale/ locale, Surse private)    
programelor de formare continuă         Numărul de furnizori de ÎPTC care beneficiază de măsuri de dezvoltarea a capacității pentru furnizarea de programe calitative relevante pentru piața muncii
2.3. Acreditarea unor programe de formare continuă în școli sau universități în parteneriat cu furnizori de FPC societăți private sau ONG-uri MECȘ, ANC și instituții de învățământ superior, unități de învățământ profesional și tehnic Din 2017 AP 6, OT 10 Bugete naționale/ locale
2.4. Asigurarea formării și certificării competențelor pentru un număr de 75.000de adulți Instituții de învățământ superior, unități de învățământ profesional și tehnic Din 2017 AP 6, OT 10 Bugete naționale/ locale
Direcția de acțiune 3 . Sprijinirea participării la programele europene de mobilitate
3.1. Asigurarea accesului la programele de mobilitate ERASMUS+, finanțate prin programul UE-ÎPV, pentru 25.000 de adulți (personal din invatamantul superior si preuniversitar, directori, consilieri, formatori, inspectori, lucratori de tineret etc.) MECȘ, ANPCDEFP Din 2014   ERASMUS+ Numărul de participanți la programele de mobilitate UE
3.2. Asigurarea accesului la programele de mobilitate, pentru a obține competențe practice/tehnice pentru 38.000 de elevi și studenți MECȘ, ANPCDEFP Din 2014   ERASMUS+ Numărul de persoane (participanți) care participă la stagii de practică în străinătate
Direcția de acțiune 4. Finanțare pentru diversificarea ofertei  
4.1. Crearea a 36 de CCIP într-o fază pilot, (furnizarea de granturi pentru a acoperi costuri de personal și costuri operaționale, campanii pentru promovarea serviciilor, parteneri locali, activități de formare pentru personal și beneficiari din comunitatea locală) MECȘ, MMFPSPV, autorități locale Din 2015 AP 6, OT 10 POR- AP10, OT 10 Bugete naționale/ locale Numărul de Centre Comunitare de Învățare Permanentă (CCÎP) (acoperire națională)
4.2. Crearea a 219 de CCIP în faza națională, urmând fazei pilot MECȘ, MMFPSPV, ANC, autorități locale Din 2017 AP 6, OT 10 POR AP10, OT 10 Bugete naționale/ locale
4.3. Sprijinirea înființării unui organism/departament de coordonare a CCÎP MECȘ, MMFPSPV, ANC ‘ Din 2016   POCA – OT 11 Bugete naționale/ locale  
4.4. Formarea a 127.500 de persoane, membri ai comunităților locale în achiziționarea de competențe în cadrul CCÎP (500 persoane * 255 CCÎP). ‘ CCIP și autorități locale Din 2017 AP 6, OT 8 – OT 10 Bugete naționale/ locale surse private Numărul de persoane care beneficiază de cursuri prin intermediul CCÎP
Direcția de acțiune 5. Finanțare pentru creșterea cererii de IPV  
5.1. Sprijinirea participării a45.000 de adulți care au părăsit timpuriu școala cu un nivel scăzut de calificare pentru dobândirea de competențe de bază sau transversale MECȘ, ANC, MMFPSPV, CCÎP, centre de formare Din 2016 AP 6 OT 10 Bugete naționale/ locale Numărul de persoane care beneficiază de contracte de ucenicie subvenționate

Numărul de angajați cu competențe reduse și alți adulți care participă la formare pentru competențe transversale cu sprijinul stimulentelor financiare/subvențiilor

5.2. Sprijinirea participării, în vederea încheierii a 125.000 de contracte de ucenicie pentru persoanele cu un nivel redus de calificare MMFPSPV, ANC Din 2016 AP 4 – OT 9 Bugete naționale/ locale surse private
5.3. Furnizarea de stimulente financiare/ subvenții pentru 100.000 de angajați cu competențe reduse pentru a dobândi competențe transversale MECȘ, ANC, MMFPSPV CCÎP, centre de formare Din 2016 AP 3,

AP 6-OT 10

Bugete naționale/ locale surse private
Direcția de acțiune 6. Sprijinirea șomerilor si persoanelor inactive, inclusiv prin stimulente financiare si consiliere  
6.1. Furnizarea de stimulente financiare/ subvenții pentru servicii integrate de consiliere pentru 250.000 de șomeri și persoane inactive(acestea vor acoperi serviciile de testare inițială și consiliere profesională) MMFPSPV Din 2015 API, AP2, AP3 -OT8 Bugete naționale/ locale Numărul de șomeri consiliați

Numărul de șomeri care se angajează (cumulativ din 2014 până în 2020)

6.2.Furnizarea de stimulente financiare/ subvenții angajatorilor pentru recrutarea a 125.000 de angajați noi MECȘ, ANC, MMFPSPV CCÎP, centre de formare Din 2016 API, AP2, AP3 -OT8 Bugete naționale/ locale
6.3.Furnizarea de stimulente financiare/ subvenții MMFPSPV, Firme Din 2016 API, AP2, Bugete naționale/ locale

 

MĂSURA   Perioada de imple­mentare Surs >e de finanțare*   Indicatori  
Instituții responsabile POCU Alte surse (POCA, POR, ERASMUS+, Bugete naționale/ locale, Surse private)    
angajatorilor pentru recrutarea șomerilor și a persoanelor inactive în programe de ucenicie, stagii de practică și plasare de locuri de muncă     AP3 -OT8    
Direcția de acțiune 7. Consolidarea și asigurarea finanțării pentru încurajarea pieței de învățare pe tot parcursul vieții inclusiv prin îmbunătățirea serviciilor de consiliere  
7.1. Crearea și sprijinirea a 130 de parteneriate între unitățile de învățământ profesional și tehnic, instituțiile de învățământ superior, angajatori, instituții de cercetare și furnizorii de formare pentru servicii de consiliere și programe de formare Instituțiile de învățământ superior, angajatori, instituții de cercetare și furnizorii de formare Din 2016 AP 6 – OT 10 Bugete naționale/ locale surse private Numărul de parteneriate încheiate întreUIP, IIS, angajatori, instituții de cercetare și/sau furnizori de formare

Numărul de persoane consiliate și formate

Numărul de persoane din grupurile subreprezentate consiliate

7.2.Sprijinirea activităților de consiliere pentru 65.000 de persoane, membri ai comunităților marginalizate beneficiare de servicii integrate (atât online cât și față în față, programe de 8 ore care includ testarea inițială și consilierea) Centre de consiliere Din 2016 AP4- OT 9 Bugete naționale/ locale surse private
7.3.Sprijinirea activităților de formare pentru 65.000 de persoane, membri ai comunităților marginalizate beneficiare de servicii integrate (învățământ la distanță/flexibil, competențe TIC, antreprenoriat, gândire critică, etc.) Centre de formare Din 2016 AP4 – OT 9 Bugete naționale/ locale surse private
7.4. Furnizarea de stimulente financiare pentru 150.000 de persoane din grupurile subreprezentate (tineri în tranziție de la sistemul de învățământ la piața muncii, persoane care au părăsit timpuriu școala, persoane aflate în căutarea unui loc de muncă) pentru servicii de consiliere MECȘ, ANC, MMFPSPV, centre de consiliere Din 2016 AP 4 – OT9 Bugete naționale/ locale
7.5 Furnizarea de granturi de valoare mică pentru 500 de organizații și/sau departamente pentru a oferi servicii de consiliere de calitate ridicată MECȘ, ANC, MMFPSPV Din 2016 AP 6 – OT 10 Bugete naționale/ locale surse private Număr de furnizori de servicii de consiliere implicați în activități
7.6 Furnizarea de stimulente financiare/ subvenții pentru 180.000 cursanți în învățământ profesional și tehnic pentru a participa la formarea profesională MECȘ, CNDIPT Din 2016 AP 6 – OT 10 Bugete naționale/ locale Număr de cursanți sprijiniți în participarea la ÎPV Mecanism pentru anticiparea competențelor necesare pe piața muncii creat
7.7 Crearea unui mecanism pentru anticiparea competențelor necesare pe piața muncii MECȘ, ANC, MMFPSPV, CNDIPT Din 2015   POCA – OT 11 Bugete naționale/ locale
Direcția de acțiune 8. îmbunătățirea calității și a disponibilității informațiilor  
8.1. Crearea și dezvoltarea unui portal de informare pentru firme și furnizorii de formare pentru a îmbunătăți disponibilitatea și calitatea informațiilor ANC, MMFPSPV, ANPIS Din 2015   POCA – OT 11 Bugete naționale/ locale Numărul de utilizatori care accesează portalul de informare, defalcați pe tip de utilizator

Numărul de persoane din Comitetele sectoriale și ANC formate

8.2. Implementarea unei campanii pentru diseminarea informațiilor privind utilizarea portalului ANC, MMFPSPV, ANPIS Din 2016   POCA – OT 11 Bugete naționale/ locale
8.3. Furnizarea de formare pentru 200 de membri ai personalului Comitetelor sectoriale și ANC, în special în domeniile TIC și statistică ANC, MMFPSPV, ANPIS Din 2016   POCA – OT 11 Bugete naționale/ locale
Direcția de acțiune 9. Evaluarea nevoilor de competențe și dezvoltarea unui set de competențe mai cuprinzător  
9.1. înființarea si asigurarea functionarii unui organism care să realizeze evaluări regulate ale nevoilor de competențe, studii de monitorizare a inserției pe piața muncii, activități de ME (prin furnizarea de asistență juridică, recrutare, logistică și fonduri necesare pentru a acoperi alte costuri inițiale) MECȘ, ANC, MMFPSPV Din 2015   POCA – OT 11 Bugete naționale/ locale Numărul de studii, publicații, rapoarte cu date consolidate privind programele și politicile pentru ÎPV

Mecanismul pentru evaluarea și monitorizarea competențelor în conformitate cu PLA (Evaluarea Preliminară a

9.3. Elaborarea de analize a competențelor (care să acopere angajatorii, furnizorii de formare, unitățile de învățământ și indivizii) MECȘ, ANC, MMFPSPV Din 2015 AP 6 – OT 10 Bugete naționale/ locale
Direcția de acțiune 10. Crearea unui sistem de asigurare a calității, monitorizare și evaluare pentru IPV  
10.1 Crearea unui sistem IT unitar la nivelul ANC pentru a asigura compatibilitatea între registre ANC Din 2015   POCA – OT 11 Bugete naționale/ locale Sistemul de AC pentru ÎPV înființat și funcțional SIM funcțional și generator de rapoarte pentru fundamentarea politicilor
10.2 Evaluarea performanței proiectelor și programelor pentru ÎPV cu finanțare publică MECȘ, ANC, MMFPSPV Din 2016   POCA – OT 11 Bugete naționale/ locale
10.3 Crearea unui mecanism de asigurare a calității ANC Din 2015   POCA – OT 11 Bugete naționale/ locale
10.4. Desfășurarea unor activități periodice de monitorizare și evaluare MECȘ, ANC, MMFPSPV Din 2016   POCA – OT 11 Bugete naționale/ locale
10.5 Desfășurarea unor campanii de comunicare privind motivarea și participarea la ÎPV (pentru aproximativ 5.000.000 adulțiîn total) MECȘ, ANC, MMFPSPV, ANPIS Din 2015 AP 6- OT 10 Bugete naționale/ locale Procentul populației informate cu privire la serviciile și programele de ÎPV din zona lor geografică
Direcția de acțiune 11 îmbunătățirea Cadrului Național al Calificărilor și consolidarea coordonării între părțile interesate
11.1. Crearea unui mecanism pentru corelarea calificărilor obtinute în tară sau în străinătate MECȘ, ANC Din 2015   POCA – OT 11 Bugete naționale/ locale Sistem SIM funcțional

Număr de standarde revizuite

11.2 Implementarea unor campanii mass-media cu privire la educația non-formală și informală ANC Din 2015 AP 6- OT 10 Bugete naționale/ locale
11.3 Sprijinirea rețelelor și parteneriatelor între părtile interesate de ÎPV MECȘ, ANC, MMFPSPV, CNDIPT Din 2015 AP 6- OT 10 Bugete naționale/ locale surse private
11.4 Corelarea Clasificării Ocupațiilor din România cu noul Cadru Național al Calificărilor (revizuirea a 2000­3000 de standarde) ANC, Comitete sectoriale Din 2015   POCA – OT 11 Bugete naționale/ locale

 

Documente analizate

Documentele analizate pentru pregătirea acestei strategiipentru ÎPV sunt enumerate mai jos.

I – Legislație și documente strategice

  • Recomandarea Consiliului privind Programul Național de Reformă 2013 al României C0M(2013) 373 final
  • Documentul Cadru pentru Implementarea Programului Sectorial Operațional Dezvoltarea Resurselor Umane (MMFPSPV, 2013)
  • Hotărârea Guvernului nr. 918/2013 privind aprobarea Cadrului Național al Calificărilor
  • Legea nr. 53/2003 – Codul Muncii – republicată
  • Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare
  • Ordonanța de Guvern nr. 129/2000, privind formarea profesională a adulților, aprobată prin Legea nr. 167/2013
  • Legea nr. 279/2005 privind ucenicia la locul de muncă, republicată
  • Legea nr. 258/2007 privind practica elevilor și studenților, cu modificările și completările ulterioare
  • Legea 335/2013 privind efectuarea stagiului pentru absolvenții de învățământ superior, cu modificările și completările ulterioare
  • Legea 78/2014 privind reglementarea activității de voluntariat în România
  • Ordinul comun MECTS – MMFPS nr. 4469/12.06.2012/nr.1804/03.07.2012 privind aprobarea Metodologiei de utilizare a instrumentelor Europass și Youthpass și a Metodologiei-cadru cu privire la serviciile de consiliere și orientare a carierei pe tot parcursul vieții
  • Programul Național de Reformă 2012-2014
  • Strategia Națională pentru Competitivitate 2014-2020
  • Hotărârea Guvernului nr. 1071/2013 privind aprobarea Strategiei Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă 2014 – 2020 și a Planului de acțiuni pe perioada 2014 – 2020 pentru implementarea Strategiei naționale
  • Hotărârea Guvernului nr. 18/2015 privind Strategia României de incluziune a cetățenilor români aparținând minorității rome pentru perioada 2015 – 2020
  • Hotărârea Guvernului nr. 929/2014 pentru aprobarea Strategiei naționale de cercetare, dezvoltare și inovare 2014-2020
  • Hotărârea Guvernului nr. 24/2015 pentru aprobarea Strategiei naționale în domeniul politicii de tineret pentru perioada 2015-2020
  • Hotărârea Guvernului nr. 1460/2008 pentru aprobarea Strategiei naționale pentru dezvoltare durabilă – Orizonturi 2013 – 2020 – 2030
  • Acordul de parteneriat cu România privind utilizarea Fondurilor Europene Structurale și de Investiții pentru creștere economică și creare de locuri de muncă în perioada 2014-2020, adoptat de Comisia Europeană la 6.08.2014
  • Planul de implementare a Garanției pentru Tineret 2014-2015, aprobat de Guvernul României prin Memorandum, 2013
  • Programul Operațional Capital Uman 2014-2020
  • Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020.

II – Rapoarte, studii și anchete

  • Raportul de activitate al Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (2012)
  • Ancheta privind Educația Adulților (Institutul Național de Statistică, 2008)
  • Analiza implementării cadrului strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale (ET2020) – Analiză de țară (Comisia Europeană, 2011)
  • Raportul anual de implementare a Programului Sectorial Operațional Dezvoltarea Resurselor Umane (MMFPSPV, 2012)
  • Clasificarea Activităților de învățare – Manual (Comisia Europeană, 2006)
  • Monitorul educației și al formării 2013 (Comisia Europeană, 2013)
  • Monitorul educației și al formării 2014: Raport de țară pentru România (Comisia Europeană, 2014)
  • Asigurarea mijloacelor necesare pentru ca adulții vulnerabili să facă față provocărilor de pe piața muncii (Centrul European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale, CEDEFOP, 2013)
  • Europa 2020 România: Politici bazate pe date concrete privind productivitatea, ocuparea forței de muncă și dezvoltarea aptitudinilor (Banca Mondială, 2013)
  • Indicatorii europeni ai învățării pe tot parcursul vieții – Indicele IEÎPV Europa 2010 (Bryony Hoskins, Fernando Cartwright, Ulrich Schoof, 2010)
  • Indicatorii-cheie ai pieței muncii (ediția a VII-a, Biroul Internațional al Muncii, 2011)
  • Forța de muncă în România – ocupare și șomaj – trimestrul I anul 2013 (Institutul Național de Statistică, 2013)
  • Raportul național asupra implementării Cadrului strategic de cooperare europeană în domeniul educației și formării profesionale EFP 2020 (Institutul de Științe ale Educației, 2011)
  • Strategia națională de stimulare a participării la formarea continuă a angajaților axată pe categorii dezavantajate (Mirela Argăseală, Mikaela Bălan, Magdalena Balica, et al., 2012)
  • Analiza de nevoi privind educația și formarea profesională din România (Ministerul Educației Naționale, versiune inițială, 2013)
  • Atelier privind noi evoluții, bune practici și lecții învățate: serviciul pentru ocuparea forței de muncă din Austria și tineri cu un nivel redus de calificare (Serviciul pentru ocuparea forței de muncă din Austria, 2011)
  • Clauze de rambursare în Europa: Sprijinirea investițiilor companiilor în formare profesională (Centrul European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale, CEDEFOP, Lucrare de Cercetare nr. 23, 2012)
  • Educația romilor din perspectivă comparativă. Constatările anchetei asupra romilor PNUD/Banca Mondială/CE (PNUD, 2012)
  • România – Serviciide consiliere pentru romi (Banca Mondială, versiune inițială, 2013)
  • România- Raport național privind dezvoltarea și modernizarea educației adulților (EA) (A șasea Conferință Internațională privind Educația Adulților, CONFINTEA VI, 2008)
  • România – EFP în Europa- Raport de țară (Centrul European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale, CEDEFOP, 2013)
  • Raportul național privind educația adulților: realități și perspective (Bogdan Logofătu și Anișoara Dumitrache, CEESÎPV – Cadrul de evaluare pentru evoluția strategiilor ÎPV în Europa, 2009)
  • Schimb de experiențe la nivelul UE în legătură cu dezvoltarea și implementarea ÎPV: structuri de promovare a participării adulților la învățare (Andreas Kollias, CEESÎPV – Cadrul de evaluare pentru evoluția strategiilor ÎPV în Europa, 2009)
  • Raport asupra implementării programului de învățare pe tot parcursul vieții în anul 2012 (Agenția Națională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educației și Formării Profesionale)
  • Anchetă privind participarea la formarea continuă a angajaților aflați în situație de risc pe piața muncii (Vlad Achimescu, Magdalena Balica et al., 2010)
  • Sistemul de învățământ din România – Date de sinteză 2011-2014 (Ministerul Educației Naționale, 2014)
  • Educația și formarea profesională în Danemarca (Centrul European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale, CEDEFOP, 2012)
  • Educația și formarea profesională îți fac bine: beneficiile sociale ale EFP pentru persoane (Centrul European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale, CEDEFOP, Lucrarea de Cercetare nr. 17, 2011).

Întocmit,
Florin Făiniși